Aniversare dobrogeană : 125 de ani de la finalizarea lucrărilor și 130 de ani de la solemnitatea punerii pietrei de temelie la construcția complexului de poduri peste Dunăre în zona Fetești - Cernavodă!

 
După trecerea Dobrogei la România, încă din primii ani s-a pus problema construirii unei linii ferate care să poată aduce la export bogățiile   țării   (țiței,   grâne lemn) Varianta eficientă a drumului de fier era joncțiunea cu vechea cale ferată Cernavodă-Constanța (construită în timpul ocupației otomane de o companie engleză, în anul 1860), traversând Balta Ialomiței și Dunărea printr-un complex de poduri și viaducte.
Cel mai important pod lega malul drept al Dunării cu Cernavodă (viitorul pod „Carol I”).

Foto 1.Cernavodă-1900.

 


La oferta Statului Român s-au prezentat opt proiecte ale unor firme străine, dar care nu au corespuns. Fotografia 2 reprezintă coperta unuia din proiecte:
Foto 2.Coperta unuia dintre proiecte.


           Guvernul român condus de Ion C. Brătianu a hotărât la sfârșitul anului 1887 crearea unui Serviciu special, dependent de  Direcţia CFR, pentru executarea proiectelor şi executarea lucrărilor de către partea română, sub conducerea inginerului Anghel Saligny. Proiectele întocmite de acest Serviciu au fost aprobate de o comisie de ingineri români. Podul de peste  Dunăre, a fost cel dintâi finalizat de către compania Fives-Lille, conform planurilor întocmite de partea română, sub direcţia lui Anghel Saligny.

    Podul de peste Dunăre, situat în faţa oraşului Cernavodă, a fost construit acolo unde fluviul, în timp normal, are o lărgime  de 620 m şi o adâncime medie de 7 m (la apele mari, 7 m peste etiaj). Înălţimea acestui pod, atât din cauza apelor mari, cât şi în interesul navigaţiei pe Dunăre, a fost fixată la 30 m. Această înălţime s-a păstrat pe toată lungimea podului din cauza posibilităţii schimbării şenalului. Lungimea totală a podului este de 750 m. Accesul pe malul stâng se obţine printr-un viaduct lung de 912,75 m.

Podul peste Borcea are 420 m lungime şi este compus din trei deschideri de câte 140 m fiecare.

Viaductul de racordare la podul Borcea are 500 m lungime. Viaductul din Balta are 1455,2 m lungime. Viaductul de racordare la podul „Regele Carol I”, are 912,75 m lungime. Terasamente în lungime de 21 km. Costul total al acestor lucrări a fost de 35.000.000 lei.


Executarea lucrărilor trecerii de la Feteşti la Cernavodă s-a început în anul 1890.



În ziua de 9 octombrie 1890 a avut loc solemnitatea punerii pietrei fundamentale de către Regele Carol. Linia Feteşti - Cernavodă împreună cu toate lucrările de artă însumau 25 km şi 716 
m. În pila culeei de pe malul stâng, cu care se începuse executarea şi într-o piatră, aparţinând unui rând care a fost pus, închis într-un tub de sticlă, a fost pus împreună cu toate monedele române din anul 1890, documentul a cărui cuprins este:



Foto 3.Schele construcție pod - decembrie 1883



Foto 4.Schele construcșie pod - decembrie 1883.


„NOI CAROL I,

Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, Rege al României. Aducem la ştiinţa tuturora cele ce urmează:

Războiul, purtat în anii de la 1877 până la 1878 de vitejii României pe câmpiile Bulgariei, întins-a hotarele ţărei noastre peste ţărmul drept al Dunărei şi făcut-a Regatul României stăpân la Marea Neagră, întrupându-i Dobrogea



Foto 5.Solemnitatea încperii lucrărilor în prezența Regelui Carol I.Cernavodă,9 octombrie 1880.


De atunci necontenit pironită ne-a fost gândirea la această provincie, însă măreţul Danubiu Ne-a oprit şi Ne opreşte să dăm litoralului Mărei Negre şi porturilor lui viaţa şi dezvoltarea trebuincioasă pentru prosperitatea economică a ţărei.

Numai construcţiunea unui pod peste Dunăre înlăturează aceste piedici.

Corpurile noastre legiuitoare, încălzite de focul nestins al iubirei de ţară, au hotărât în anul 1883 clădirea acestui pod şi noi am sancţionat în acelaşi an patriotica lor hotărâre.

Azi inginerii români clădesc podul.

Nu vor trece decât câţiva ani şi săvârşită va fi grandioasa lucrare, un monument care va transmite urmaşilor noştri şi generaţiunilor viitoare dovada de putere de viaţă, patriotismul şi hărnicia României actuale.

Fie ca această măreaţă lucrare să sporească prosperitatea şi gloria scumpei noastre ţări, fie ca prin ea să se strângă legăturile care unesc Dobrogea de patria mumă, fie ca porturile ei să ajungă la o splendoare vrednică de solicitudinea ce le poartă Ţara.

Preţuind aşa valoarea podului peste Dunăre la Cernavoda, hotărât-am să se aşeze în prezenţa Mea, a Principelui Ferdinand, Moştenitorul prezumtiv al Coroanei, al Miniştrilor, care sa află la Cârma Ţărei, piatra fundamentală în zidăria, care formează cel dintâi picior al podului pe ţărmul stâng al Dunărei.

Acest document comemorativ s-a semnat de Noi în două exemplare, cari s-au investit cu sigiliul Statului.


Un exemplar, însoţit de monetele corente, se va îngropa de Noi în piatra fundamentală în ziua a noua a lunei Octombrie 1890 dela naşterea Mântuitorului, în al 25-lea an al Domniei Noastre şi al 10-lea de la înfiinţarea Regatului României; cel de al doilea exemplar se păstra în Arhivele Statului.”

                                                                                               

Solemnitatea finalizării lucrărilor a avut loc în ziua de 14 Septembrie 1895

Foto 6.Statuia Dorobațului de la capul podului „Carol I”. Prima carte poștală ilustrată a Dobrogei, circulată la 2 luni de la inaugurarea podului.

23 noiembrie 1895 ajunsă în 5 (cinci) zile la Paris.





După ce Regele a bătut cel din urmă nit al podului şi după ce s-a terminat serviciul religios  oficiat de Mitropolitul Primat, s-a procedat la închiderea în zidul culeei de pe malul drept, al documentului comemorativ al cărui cuprins este:

,,NOI,CAROL I ,
Prin grația lui Dumnezeu și voința Națională
REGE AL ROMÂNIEI

În anul mântuirei 1890 am pus piatra fundamentală a podului, menit să împreuneze cele două maluri ale Dunărei între Feteşti şi Cernavoda.

După cinci ani de muncă statornică, Dumnezeu hărăzind Ţărei linişte şi îndestulare, astăzi, în a 14-a zi a lunei Septembrie, din anul mântuirei 1895, şi al 30-lea al Domniei Mele, mulţumită râvnei şi măiestriei inginerilor români, am trecut pe deasupra valurilor celor două braţe ale Dunărei măreţe şi am bătut cel din urmă cuiu, care a încheiat  şi  sfârşit  aceste  falnice  lucrări,  faţă fiind M.S. Regina, Alteţele Lor Regale Principele şi Principesa României, iubitul Meu frate, Principele Leopold de Hohenzolern, nepotul Meu, A.S. Princepele ereditar de Hohenzolern, Alteţa Sa Principele ereditar de Meiningen şi Alteţa Sa Regală Principesa  ereditară  de  Saxa  Meiningen, înaltul cler, miniştrii Mei, preşedinţii şi membrii biurourilor Corpurilor legiuitoare trimişii puterilor străine acreditaţi pe lângă Mine, înalţi demnitari ai statului, fruntaşii oştirei Mele şi corpu tehnic.  De azi înainte nimic nu mai desparte România din stânga Dunărei de Dobrogea, pe care, prin vitejia ostaşilor noştri, din războiul de la 1877, am împreunat-o din nou cu patria mumă. Astfel vom putea da acestei provincii porturilor ei de pe ţărmul Mării, toată îngrijirea Noastră, spre a lor desvoltare şi propăşire. Mândrii, împreună cu Ţara întreagă, că am ridicat un monument, care face faţă neamului românesc şi care va fi pururea îndemn puternic pentru urmaşii noştri, spre a purcede tot mai departe pe calea muncei, a civilizaţiei şi a mărirei. Am semnat acest document de vecinică amintire.Am chibzuit, dar, ca, după sfinţenia podului, făcută de I.P.S.S. Archiepiscopul şi Mitropolitul Primat, un exemplar să fie aşezat în zidăria de pe malul drept al Dunărei, împreună cu copia documentului, ce a fost pus în zidăria piciorului de pe ţărmul stâng, iar cel de al doilea să se păstreze în arhivele statului”.



       După această ceremonie, a avut loc încercarea podului cu un tren compus din 15 locomotive, dintre cele mai grele, toate sub presiune şi care a trecut podul cu o viteză de 80 km, iar la ieşirea de pe pod, trenul a avut o viteză de 96 km.

Suveranii României şi oaspeţii s-au urcat în urmă în trenul regal, trecând Dunărea şi astfel s-a declarat punerea în circulaţie a podului „Regele Carol I”.

Construcţia ansamblului de poduri şi căi ferate Feteşti - Cernavodă i-a creat lui Anghel Saligny reputaţia de mare constructor.




Foto 7. Angher Saligny.
Anghel Saligny este personalitatea inginer de care se leagă construcţiile monumentale ale României după Independenţă.

Podul de la Cernavodă, portul Constanţa, silozurile din Brăila, Galaţi şi Constanţa, lucrări de poduri, şosele şi căi ferate, consolidarea malurilor li plajelor oraşului Constanţa, au dus faima nu numai a acestui talentat inginer ci şi a României. Meritele sale recunoscute în special în perioada implicării sale administrative (după război s-a retras într-o izolare totală), au crescut faima şcolii politehnice româneşti (unde era profesor) şi a Academiei Române (preşedinte în perioada 1907-1910).
Regele Carol I i-a acordat cele mai înalte distincţii româneşti exprimându-şi admiraţia pentru operele marelui inginer, personalitate europeană a timpului ,,La podul de peste Dunăre, corpul tehnic

românesc a găsit cea mai frumoasă încoronare a rîvnei şi hărniciei, ce a desfăşurat la nenumărate lucrări publice săvârşite
în cursul celor din urmă ani“, a spus Regele Carol  I la inaugurarea  podului:
„Această încoronare a corpului tehnic se datoreşte D-lui Anghel Saligny".

Foto 8.Podul de la Cernavodă la început de secol XX.


Aniversările podurilor peste Dunăre sunt legate și de aniversarea a 142 de ani de la trecere la România (intrarea trupelor românești la 14 noiembrie 1878 în Dobrogea și respectiv 23 noiembrie 1878 preluarea Constanței de administrația românească).

Să cinstim memoria înaintașilor!


Foto 8.Podul cu steagul României în anul 1902.


Dr. ing. Gheorghe Stănescu vicepreședinte Asociația de Filatelie, Cartofilie și Numismatică Tomis Constanța



Aniversare dobrogeană : 125 de ani de la finalizarea lucrărilor și 130 de ani de la solemnitatea punerii pietrei de temelie la construcția complexului de poduri peste Dunăre în zona Fetești - Cernavodă! Aniversare dobrogeană : 125 de ani de la finalizarea lucrărilor și 130 de ani de la solemnitatea punerii pietrei de temelie la construcția complexului de poduri peste Dunăre în zona Fetești - Cernavodă! Reviewed by Gheorghe Stănescu on November 15, 2020 Rating: 5
Powered by Blogger.