Primele oficii telegrafo - poștale românești din Dobrogea și ștampilele folosite de acestea


Unirea Dobrogei cu România a avut loc în urma Războiului de Independență și a fost consfințită prin Tratatul de la Berlin din 13 iulie (stil nou) 1878. Imediat ce condițiile au permis, a început organizarea Dobrogei din punct de vedere administrativ. A fost divizată în județele: Kiustendje (cu plășile Constanța, Hârșova și Mangalia), Silistra Nouă (cu plășile Medgidie și Silistra Nouă) și Tulcea (cu plășile Tulcea, Sulina, Măcin și Babadag). În data de 10 decembrie (stil nou) 1878 Direcția Generală a Telegrafelor și Poștelor anunța că s-au deschis oficii poștale la Babadag, Cernavoda, Chilia Veche (Eski Kilia), Constanța, Hârșova, Isaccea, Măcin, Mahmudia (agenție specială), Mangalia, Medgidia, Ostrov, Sulina și Tulcea. Primele ștampile poștale folosite de aceste oficii  poștale au fost de forma unui cerc simplu de dimensiuni variabile, 22-26 mm. Inscripția era cu litere majuscule anticva și cifre arabe, astfel: în partea de sus denumirea biroului poștal (localitatea) și în partea de jos un ornament floral; data figura în centru, pe trei rânduri, ziua (sus), luna cu primele trei litere (la mijloc) și anul cu ultimile două cifre (jos). Este vorba de așa numitele ștampile ,,Lahovari”, purtând indicativul B53, în clasificarea lui Grigore Racoviceanu, B1b, în cea a lui Kiriac Dragomir, respectiv DA30, după clasificarea lui Călin Marinescu.                                                                                                                          Redau în continuare câteva exemple de ștampile folosite în oficiile poștale menționate, susținute de imagini cu plicuri, cărți și mărci poștale, circulate în acea perioadă, aflate în colecția personală:                                                                                                                                                             Sulinaștampilă cu ornament ,,broșă” și diametrul de 22 mm




Plic circulat locco Sulina, 27 AUG 1880 Francat cu marca poștală 5Bani ,,București II” Mi 50b dantelură 11 ½, verde-albastru deschis hârtie verzuie

 

 


Măcin ștampilă cu ornament ,,broșă” și diametrul de 23 mm

 
                  Carte Poștală U.P.U. cu marcă octogonală 10B roșu                                      carton ocru-galben 153 x 93 dantelată 13                     Circulată: Măcinu 26 NOV 1890–Brăila  26 NOV 1890 – Viena 28 11 1890
 

                   
Fragmente de ștampilă pe mărci poștale postclasice                                    15 Bani ,,Vulturi” (Mi66) și ,,Cifra în 4 colțuri” (Mi80)               21 NOV 1887 respectiv 29 OCT 1890
                        

La acea vreme denumirea localității era Măcinu și se scria cu sedilă pe litera U.

Ø  Cernavoda ștampilă cu ornament ,,broșă” și diametrul de 24 mm

               Carte Poștală cu marcă octogonală, 5B negru carton roz                                               Titulatură 63mm, dantelură 11 ½                                                   Cernavoda 7 Mai 1887 – Bucuresci 8 Mai 1887                       Destinatar: ,,Onor Administrația Țiarului Lupta”

                Fragmente de ștampilă pe mărci poștale postclasice                              15 și 50 Bani ,,Vulturi” (Mi66, 69), 50 Bani ,,Cifra în 4 colțuri” (Mi 89)      15 Mai 1889, 1 OCT 1890 respectiv 1 Nov 1891

Ø  Babadag - ștampilă cu ornament ,,broșă” și diametrul de 24,5 mm


Fragmente de ștampilă pe mărci poștale postclasice

5B ,,București II” (Mi 50b) și 25B ,,Perle” (Mi56)

OCT 1880 respectiv 10 APR 1882

Ø  Mangalia - ștampilă cu ornament ,,Crucea Sf. Andrei” și diametrul de 25 mm


  Fragment de ștampilă pe mărci poștale postclasice pereche 5B ,,București II”                 (Mi50b) dantelat 11½ verde-albastru deschis, hârtie verzuie                                      MANGALIA 11 JUL 1882 (tuș albastru)

Oficiul telegrafo-poștal din Constanța a folosit ștampila cu inscripția ,,KIUSTENDJE", de dimensiune 26 mm, cu ornament ,,broșă”.   

 

Fragmente de ștampilă pe mărci poștale postclasice

15B ,,București I”(Mi 46a)  si ,,București II” (Mi 52b, tip2)

29 Oct 1879 respectiv 17 Jun 1880

 

Această denumire de origine turcească o întâlnim mai întâi pe ștampilele agentiei austriece Lloyd precum și pe marca de 20 paras, 1867, a Poștei Locale D.B.S.R. Oficialii români au introdus un ,,I” suplimentar în denumire.

Se presupune că Poșta Română a folosit, la început, denumirea Kiustendje în loc de Constanța, deoarece populația era, la acea dată, obișnuită cu acest nume.                                                                                 

Tradiția denumirii turcești s-a păstrat mult timp, dovadă fiind exemplul următor:

   Carte poștală circulată în martie 1897 de la Constanța la Millau (Franța)

Expeditorul, un negustor grec, Cleovoulos G. Foundoukas, a aplicat ștampila personalizată cu inscripția Kustendje (Roumanie).

Demn de remarcat este și faptul că Lazăr Șăineanu, în ,,Dicționarul Universal al Limbei Române’’, din 1929, indică, în paranteză, denumirea ,,Chiustenge” după Constanța.

Mai trebuie amintit că primele ștampile folosite de oficiul poștal Isaccea, județul Tulcea, purtau inscripția incorectă ,,ISSACEA”, iar cele folosite la oficiul poștal Ostrov, județul Constanța, purtau inscripția ,,OSTROVU”.



Oficiul poștal din Chilia Veche (Eski-Kilia) a folosit o ștampilă monocerc cu diametrul de 25 mm, având caractere egiptene de 3,5 mm, cu inscripția ,,CHILIE”. Data era în centru sub formă de fracție (zi și lună) și jos goarna poștală. Se presupune că era ștemplul poștei austriece care, începând din decembrie 1879, a fost folosit de poșta română. Ipoteza se bazează pe: asemănarea grafică a ștampilei menționate cu cea austriecă (DDSG) din acea perioadă, faptul că ortografia nu este românească și faptul că, după alipire, la oficiile dobrogene s-au alocat doar ștampile care cuprindeau data pe trei rânduri, fără fracție (având inclus și anul), inscripția fiind cu litere anticva. 



Aceasta este prima ștampilă folosită de oficiile poștale româneaști, datată, cu ,,goarnă”.

Bibliografie:

 1. Ștampile poștale folosite în Țările Române pâna în anul 1881–Grigore Racoviceanu (1963)   2. Ștampilografie Poștală (România 1822-1910) – Kiriac Dragomir (1990)                           3. Oficiile, Agențiile și Gările Poștale Române 1850-1950 – Călin Marinescu (1999)                 4. Ustensilele de ștampilat, ștampilele și sigiliile Poștei Române 1852-2017 – Călin Marinescu (2019)                                                                           

Primele oficii telegrafo - poștale românești din Dobrogea și ștampilele folosite de acestea Primele oficii telegrafo - poștale românești din Dobrogea și ștampilele folosite de acestea Reviewed by GG on November 29, 2020 Rating: 5
Powered by Blogger.