Litoralul României Mari și Oficiul Național de Turism...

 Răsfoind paginile revistei interbelice de promovare a turismului românesc , revista Oficiului Național de Turism, am găsit un interesant articol despre litoralul românesc și l-am comparat cu modul de prezentare al turismului românesc de astăzi...

Cu speranța că România de astăzi va mai atinge vreodată măcar puțin din strălucirea României interbelice , redau în continuare articolul, alături de trei fotografii colorizate digital.

MAREA NOASTRĂ

Marea cea Mare, cum îi spunea poporul în veacurile din urmă, Marea Neagră își trimite turmele valurilor cu creste înspumate, să ude 400 de kilometri coasta românească.

        Avem fâșia noastră, în această mare mitologică peste ale cărei unde plutește încă renumele simbolului corăbiei argonauților, către eterna și fabuloasa lână de aur.

        Odinioară țara românească nu avea ieșire la mare. Erau vremurile când nu aveam corăbii și când flotele turcești veneau cu pânzele umflate asupra Chiliei sau Cetății Albe.

      Țărmul de mare românească este plin de contraste: uneori de o sălbăticie aproape normandă, cu stânci înalte și grote în care jocul valurilor se prelungește neștiut în inima pământului. În regiunea sudică, spre Capul Caliacra, țărmul ei se îmblânzește și își schimbă culoarea pe măsură ce se zăresc coastele de argint ale Balcicului. Structura calcaroasă a locului, răsfrântă în apă, dă țărmului de aci o culoare profundă și neobișnuită, iar vegetația și mineralele vestesc orientul de dincolo de Mare.

      Cu cât se apropie de Constanța și urcă către Basarabia, malurile Mării devin din ce în ce mai joase și bogate în plaje : este regiunea așezărilor balneare maritime românești, unanim considerată drept una dintre cele mai pitorești și cuprinzătoare din câte se cunosc.

    Îndeosebi trebuie insistat asupra plajei Ekrene, poate cea mai puțin amenajată, dar, alături de Constanța, cea mai frumoasă din România : largă, adăpostită, ea este situată în apropierea Capului și Grotelor Caliacra ; punctul cel mai sălbatic al litoralului. Pe aceeași latitudine cu Marsilia, plaja Ekrene reprezintă deschiderea spre Mare a acelei regiuni din Dobrogea, de o puternică individualitate, care se începe în interiorul țării prin ,, Valea fără iarnă " a Batovei.

       Viitorul României la Mare, e ca o navă ce așteaptă cu pânzele umflate, vântul prielnic, să se avânte să despice ,, necuprinsele singurătății". Astfel Marea această întunecată, inundată însă de soarele Orientului, nu va sluji numai pentru plajă, pentru dobândirea sănătății, fiind nisipul în vară potopit de trupuri bălane la început de sezon, și plecând pârguite în toamnă înapoi la orașe.

      Astfel Marea aceasta nu va rămâne tărâmul ud, unde să plutească fantoma bricului Mircea și ale câtorva istorice vase, ci va fi tăiată în toate punctele cardinale de o flotă românească, pe care o dorim puternică și pentru apărarea coastei, și pentru turism, sau călătorii îndepărtate. În afară de Constanța, Balcicul tinde să devie un port asemenea celui mai mare port al nostru și nu va trece multă vreme și vom vedea aceasta. 

,,Yachturi în portul Balcic"

Un lucru care s-ar putea nimerit îndeplini, ar fi să vedem din inițiativa statului sau cea particulară, apele Mării noastre, tăiate de cât mai multe yachturi, de cutere, pânzele albe ca niște cârduri de pescăruși ireali plutind când adormite de briza blândă, când sfâșiind mătăsurile mării ca niște pluguri cu pânze, ducând o trenă de spumă albă în urmă-le. Cât de mult ar înveseli, cât de decorative ar fi coastei și apelor Mării românești aceste turme de corăbii mici, cu cari popoarele ce au tradiția navigației alcătuiesc dese întreceri, cari delectează  privirea cu iuțeala pe care o suflă în pânze buzele uriașe ale vânturilor, și sublima eleganță a plutirii în această goană lină.

,,Yole în cursă pe Marea Neagră"
      Și pentru că Marea românească a primit un prețios sigiliu, al așezării Domnești în Balcic, vom face în chip de pioasă rugăciune, o laudă a locului ales și sfințit cu ctitoria ridicată acolo de Marea Răposată Regina Maria. De când și-a durat acolo, palatul în stil potrivit locului, care povestește o fărâmă de Orient, Balcicul a înflorit, oamenii au venit și i-au înțeles frumusețea, după ce Augusta Răposata a ridicat vălul tainei care stătea în calea privirilor tuturor.

        Balcicul să fie veșnic legat de sufletul Reginei apuse și sunt acolo, aduși de Ea din Elveția, crinii Maicii Domnului, înalți și albi de parcă pe terase, pâlcuri de serafimi și heruvimi svonesc în pâlniile albe ca niște trâmbiți vegetale, un trist și parfumat miserere.

        În viitorul turismului românesc, Marea Neagră, va fi o zestre bogată. Oficiul Național de Turism, a depus uriașe sforțări ca să-i dăruiască țării această zestre. Hotelul Rex  - de lângă plaja minunată a Mamaiei, deschis în acest sezon  -  , constituie începutul acestei campanii de înzestrare.

         La Balcic se va ridica un hotel de aceleași dimensiuni în stilul locului. Constanța va primi retușurile necesare, să devină un port și oraș desăvârșit din care se desfac rețele către celelalte localități maritime.

          Nu sunt acestea numai promisiuni, realisările recente o mărturisesc!

       

,,Noul dig de la Balcic"


Extras din Revista Oficiului Național de Turism, Anul III, nr. 7, Iulie 1938, articolul,, Marea Noastră ", autor Andrei Andricu.

Litoralul României Mari și Oficiul Național de Turism... Litoralul României Mari și Oficiul Național de Turism... Reviewed by Ștefan Constantinescu on December 19, 2020 Rating: 5
Powered by Blogger.