Editorul T.G. Dabo din Constanța

La îndemnul unor ,,colegi de suferință cartofilă" , pe baza colecției proprii de Cărți Poștale Ilustrate Constanța-Dobrogea, voi încerca să răspund și eu la întrebarea : rolul și locul editorilor de C.P.I. clasice (până la începutul Primului Război Mondial) în imaginistica dobrogeană și în special constănțeană. Este o întrebare grea, având în vedere atât numărul mare de vederi de care a beneficiat Constanța, cât și editorii selecți care au făcut reclamă Constanței și Dobrogei. Cele mai ilustre nume, după umila mea părere, au fost: Grigoriu, Nicolaescu, Dabo, nediscutând despre editorii recunoscuți la scară națională ca Maier&Stern. 

        Voi încerca, repet, strict pe baza pieselor din colecția mea de Dobrogea- Constanța să prezint opera cartofilă a celor trei mari editori Dabo, Grigoriu și Nicolaescu. Perioada când au pus pe piață imaginile locale, elementele specifice editurii (individualizarea pieselor- numerotare, coloristică) și , cel mai important, câte piese au scos, nu în timpul unei ediții, ci câte imprimări lito-foto au editat. Este o cercetare grea pe care o încep bazându-mă pe numărul apreciabil de piese din colecție, cât și pe sfatul prietenilor cartofili. Voi începe analiza cu T.G.Dabo, deși atât Grigoriu, cât și Nicolaescu au fost editori cu piese deosebite și numeroase.

           Dar cine a fost T.G. Dabo? Într-un album de la început de secol XX, îl regăsim, alături de alte personalități ale orașului, în calitate de mare comerciant, dar și de președintele Societăței de Cultură și Binefacere a Românilor Macedoneni purtând numele de ,,Ajutorul". T.G.Dabo s-a născut în anul 1849 la Gropești, o comună românească din Macedonia, de unde a emigrat la Constanța. În album este prezentat ca fiind unul dintre ,,reprezentanții noștri naționaliști și reprezentantul comerțului din Constanța". A fost ales de mai multe ori ca membru, apoi ca vicepreședinte al Camerei de Comerț din Constanța. A fost, de asemenea, președintele Camerei de Meserii din Dobrogea, membru și administrator al Băncii de Scont din Constanța, precum și membru al Consiliului Comunal. Figurează printre fondatorii revisei ,,Macedonia" (din 1888) și este printre cei mai mari editori ai Doborgei. Apreciindu-i meritele, Guvernul României i-a acordat medalia Coroana României în grad de cavaler.

Editura T.G.Dabo este reprezentativă pentru Constanța prin numărul mare de piese (începând cu litografiile sfârșitușui de secol XIX și terminând cu piesele puse pe piață până în preajma Primului Război Mondial). Este editorul care poate fi mai bine analizat, având în vedere numerotarea diferită a pieselor tipărite. Imaginile sunt de o rară frumusețe, axate și pe fotografii celebri ai timpului (în special Magrin) și cuprind etape de dezvoltare a Constanței, lucrările Noului Port, Stațiunea Mamaia, vapoarele - așa zise ,,Lebedele Mării Negre"- , Piața și statuia Ovidiu, principalele clădiri și personaje reprezentative ale zonei (tătari, turci  , țigani etc.)

     Având mai mult de 150 de piese în colecție, le-am selectat pe mai multe criterii :

1.Litografii cu inscripția T.G.Dabo. Cele 9 piese din colecția ,,Salutări din Constanța" apar în două variante: inscripția T.G.Dabo Constanșa- Emil Pinkau, Leipzig, circulate între anii 1899-1900 (Fig.1) și T.G.Dabo Constanța,circulate între 1900-1901. Deci începuturile editurii au fost făcute prin colaborare cu Emil Pinkau, Leipzig (Fig.1 curpinde în imagine și magazinul lui T.G. Dabo din Piața Ovidiu).

Figura 1
2. Carte poștală ilustrată (C.P.I.) editată la început de secol XX numai cu inscripția T.G.Dabo pe față. Perioada aproximativă în circulație: 1902-1905. Dețin în colecție 17 piese, majoritatea sepia (Fig. 2).

Figura 2

3. C.P.I. inscripționată Constanța în colțuri în partea de jos (în stânga sau în dreapta), față, cu număr de identificare mic, Edit. T.G.Dabo Constanța. Piese superbe care prezintă portul, începuturile stațiunii Mamaia, vapoare etc. Dețin 19 piese cu numerele cuprinse în intervalul de la 3 la 80 (Fig.3) circulate în mare parte în perioada 1906-1909. Posed numerele 3,17-20,22-29,36,38,40,60,80. Dacă numărătoarea ar fi respectată, îmi lipsesc minimum 60 de piese. Enorm!

Figura 3
4. ,,Salutări din Constanța" - număr și scriere cu roșu pe față, în colțul din stânga-jos. Cele mai multe sunt tipărite între 1904-1905 și circulate între 1904-1906 (Fig. 4). Numerotarea începe de la 100 (Podul peste Dunăre) și la primele numere (104,105,...) apare după număr scris ,,Fotograf Magrin". În intervalul de la 100 la 207 posed 53 de piese, inclusiv piese atipice (alte dimensiuni decât cele clasice- dimenisuni duble sau triple) care au aceleași număr cu piesele normale. Ținând cont de aceastră numărătoare, aș avea lipsă 154 de piese. Enorm! Posed nr. 100, 104-106, 109, 110, 114, 116, 117, 119, 120-123, 127, 129, 130, 134, 136, 139, 141, 143, 159, 160, 162, 164, 171, 177-181, 184, 188, 191-194, 202-204, 206, 207.

Figura 4
5. C.P.I. cu numărul și scrierea roșie pe față în colțul din stânga-sus și editorul tipărit pe spate. Nr.1 reprezintă plaja Băile Mamaia și nr.46 Vaporul Regele Carol. Sunt circulate în anul 1909. Piese apărute aproximativ în perioada 1908-1909, din care dețin 11 piese (Fig.5). Aș avea lipsă 35 de piese?! Posed nr. 1-2, 5, 7, 12, 23, 33, 41-43, 46. 

Figura 5
6. Vederi cu editura scrisă pe spate, fără număr, apărute înainte de construcția noului Cazinou, dar după înființarea stațiunii Mamaia, 1907-1909, circulate aproximativ între anii 1909-1914 (Fig.6). Dețin 9 piese.

Figura 6
7. Vederi cu editura și numărul scrise pe spate, circulate în perioada 1912-1915 și editate după construcția Cazinoului. Numere în colecție de la 1 (Digul portului și Cazinoul - Fig.7) la 32 (Vederea Portului). Dețin 14 piese, din care unele sunt atipice (triple). Posed nr. 1, 5, 7, 16-19, 25, 26, 28-32.

Figura 7

8. Vederi cu numărul și inscripția M & S. B. Editura T.G. Dabo Constanța scrise pe spate. De exemplu - nr. 71 ,,Vaporul Împăratul Traian"- . Acestea au fost editate înainte de decesul Regelui Carol I din 1914 (Exemplu - nr.40 - Carol I la Mamaia, Fig. 8) și circulate în perioada 1913-1916. Este etapa de început a colaborării editurii cu M & S.B.  În colecție dețin 16 piese. Dacă ne raportăm la nr.71 , îmi lipsesc 56 de piese!! Posed piesele cu nr. 7-8, 18, 33, 40-42, 47-49, 52-54, 63, 66, 71.

Figura 8
9. Vederi cu numărul caracteristic firmei (numere mari, de ordinul miilor) ce obține drepturile de editură  M&S/B (spate). Apare și numele editurii T.G.Dabo Constanța. Se cunosc numere în intervalul 2240-2249. Am în colecție 5 piese, cu nr. 2240, 2243-2244, 2248-2249.

În urma analizei celor 155 de piese din colecție se desprind câteva concluzii importante : 

* Editura T.G. Dabo a pus pe piață piese reprezentative ale Constanței, Podului de la Cernavodă și locuitorilor Dobrogei la sfârșit de secol XIX și început de secol XX. Piesele s-au bazat pe fotografii îngrijit lucrate , în culori vii, în nuanțe diferite, cu scriere diversificată (aversul cu textul editorial și reversul cu inscripția CARTE POȘTALĂ, inscripționările, inclusiv numerotarea, poziționate diferit).


* Există același clișeu pe mai multe tipărituri în etape diferite (reeditare!). Același clișeu se regăsește și la alte edituri (fotograful a vândut drepturile de autor). Spre exemplu, clișeul cu vaporul ,,Regele Carol I" apare în șase cărți poștale diferite.


* Anul 1904 apare ca cel mai prolific și cu piese foarte diverse. La același număr de identificare sunt totuși mai multe variante de înscrisuri pe ilustrate (scrise în stânga sau în dreapta jos sau sus, culori și nuanțe diferite). Cred că fiecare variantă a însemnat o nouă tipărire a aceluiași clișeu.


* S-au pus în circulație și piese atipice (dimensiuni cel puțin triple), în special cu imagini reprezentând Portul, Cazinoul și faleza, vapoare.


* Cele mai reprezentative, inclusiv ca număr de piese sunt de la poziția 4 ,,Salutări din Constanța". Sunt și cele mai deosebite. Ele nu încep de la numărul 1, ci de la numărul 100 și se încheie la numărul 200 și... (am în colecție nr. 207).


* Analizând numerele prezentate și diferitele etape ar rezulta că minimum 320 de piese nu sunt în colecția mea. Pe baza discuțiilor și vizualizării altor colecții de Constanța, pare enorm numărul de piese care nu se regăsesc. Concluzia ar fi că în anumite etape, editorul nu a respectat numerotarea, lucru confirmat și de neconcordanța între numărul de ordine și datele de circulație poștală. Cu toate acestea cred că timpul ne va mai arăta piese de care astăzi nu avem cunoștință. Salut toate sfaturile și completările la prezenta analiză care se dorește un început ce trebuie perfecționat, afirmațiile pe care le-am făcut fiind bazate de documentele personale.



                Editorul T.G. Dabo, prin numărul mare de piese puse în circulație, poate fi considerat unul din cei mai reprezentativi locuitori ai Constanței, lăsându-ne moștenire la sfârșit de secol XIX și început de secol XX (până la Primul Război Mondial) o istorie ilustrată într-o mare varietate de imagini.



Editorul T.G. Dabo din Constanța Editorul T.G. Dabo din Constanța Reviewed by Gheorghe Stănescu on March 04, 2021 Rating: 5
Powered by Blogger.